Probabil si pentru ca afectata de setea cu care oamenii lovesc fara pic de moralitate in ei, ma regasesc in postura de a comenta si de a ma victimiza.
Nu e asta intentia mea, totusi nu pot trece neobservand si necomentand ceea ce se intampla la ora asta in capetele multor oameni de varsta mea sau mai mari decat mine.
Ceea ce nu se intelege clar este ca puterea dupa care ne taram toti prin toate lacasurile, nu ne face mai grei, mai rai, mai tampiti ci doar superiori celor care ne-au ramas in urma.
Principiul este telul dupa care ne traim viata dupa standardele propriilor pofte, dar cand principiile noastre nu sunt in concordanta cu societatea sau cand probabil nu putem vedea ca principiile noastre tind spre absurd pana la a calca in picioare vietile altora, atunci cineva ar trebui sa se gaseasca cineva si sa puna punctul pe i.
Azi vorbim despre curajul de a spune stop, despre taria de a ne regasi departe de nevoia banului si a sistemului care ne face mai slabi, mai usor de manipulat, mai prostanaci.
Sistemul este construit pentru noi oamenii, de catre noi oamenii, el face doar sa nu ne scapam din hora asta, insa tot sistemul este facut si sa ne puna la incercare fortele, curajul si puterea de a continua, folosindu-si armele cele mai de pretz - oamenii.
Dupa cum va spuneam acum cateva zile, am hotarat sa spun stop.
Motivele mele au fost diverse, de la nevoia de a-mi diversifica activitatile, de la nevoia de a nu cadea in plafonare, de la pastrarea principiilor cu care probabil o sa mor linistita, insa macar stiu ca asta nu va afecta pe nimeni din jurul meu, pana la nevoia de nu ma pierde in multime.
M-am saturat sa fac jocul altora, m-am saturat sa ma cufund in problemele zilnice pe care altii mi le cauzeaza pentru ca vor ei si m-am saturat sa fac ceea ce nu-mi place.
Nu intentionez sa va sfatuiesc sa-mi urmati exemplele si ideile dupa care-mi guvernez viata, poate am avut un curaj nebunesc pe care-l voi regreta, dar nu indeajuns de mult incat sa incetez sa zambesc pentru toate lucrurile care-mi vor cauza acel zambet.
Succes!
4 comentarii:
crede-ma.....nu o sa poti scapa nicodata de acest sistem.....el reprezinta societatea noastra.....si ma gandesc ca nu vrei sa te indepartezi de socitatea care iti ofera ocupatiile de zi cu zi
doar nebunii reusesc sa zambeasca izolati de sistem si societate.
nu ma refeream la asta, pentru ca grupurile mele si o parte din multimea de la care am invatat ce-mi place acum fac parte din acel sistem, deci fara sa vrem suntem dependenti toti de el
ma refeream la faptul c-ar trebui sa ne trezim si sa ne impunem sa incercam macar sa mergem de drag la lucru, sa nu fim frustrati de prezenta vreun sef ci doar de sentimentul ca vrem sa facem lucrurile din ce in ce mai bine, mai pe scurt...sa facem ce ne place.
e o lectie pe care ar trebui s-o practicam mai des, fie ca ne revoltam, fie ca ne gandim la ea dupa ora 17 cand ajungem acasa...
...la ora 17 in cazul fericit si nu prea intalnit pe la noi!
Felicitari pentru curaj! Sincer momentan sunt inca in stadiul de evaluare a situatiei actuale si eventual de cautare de solutii..lucru peste care tu cred ca ai cam sarit si nu cred ca ai gresit. Mai am un prieten la bucuresti care si-a dat demisia de la Orange si a zis ca pana in dec vrea sa stea...si dupa incepe sa se gandeasca...foarte tare...mai ales ca incepuse sa ii fie cam scarba de tot ce facea la munca...ma gandesc, analizez...si poate ma alatur si eu :))
da da, adica cat de rau poate fi sa mananci paine cu iaurt toata ziua?! :))
Trimiteți un comentariu