Ma uit la el si m-as da eu, in locul puhoiului care trebuia sa-l vad pe strada. Mi-ar fi placut sa fiu trezita dimineata in urletele si chiuiturile copiilor de acolo.
Azi treceam pe langa el, uitandu-ma cat de nebatatorit este de urmele inisistente ale saniilor noastre de alta data. Ma vedeam in fruntea "gastii" cu nasul rosu si fesul plin de zapada tragand de funia sanii inca o data si inca una si inca una, pana seara. Cred ca numai vocea mamei nu vroiam s-o aud, strigandu-ma in casa.
Mi-ar fi placut sa-i vad astazi pe micuti la jucaus, sau daca nu astazi sau ieri, macar pe cand incep temperaturile sa ajunga la normal.
Pentru ca numai un parinte poate sa stie cat de frumos este sa fii copil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu