Azi ne-am luat aparatele, lanternele si tzoalele de tarat pe pamant si ne-am dus la Pestera Liliecilor, unde ghici ce am vazut?! lilieci. Cica nu sunt, nu sunt, n-o speriati pe Mona, sunt numai guano apes, dar ete c-au simtit dihaniile ca vin eu acolo si-au aparut la vedere. Pui de lilieci plimbandu-se pe langa noi. O minunatie. Multa mocirla, mult rahatel de dihanii zburatoare, multa apa, mult miros urat, mult tarait pe jos. Cum ti-ai putea petrece ziua de duminica mai frumos?!
La final aveam numa pamant din pestera pe pantaloni, numa noroi printre unghii si ce zici ca era sa mai cad si intr-un rauletz?!
Cand mai mergem la pestera vreodata, eu astept afara pe iarba si ma bronzez. Serios.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu