Si mancam in seara asta pepene cu mama si-mi tot zicea ea ca trece cand vine de la munca pe langa poarta de intrare ca sa zic asa a landului of super choice-ul adica...grandma...in mioritica noastra limba...mamaia.
Si mi-a zburat mintea nu la cei care vin weekend de weekend sau chiar de 4-5 ori la mare de prin tara sau mai ales din bucuresti ca si-asa-s multi oamenii aia, pentru ca sa fim sinceri la preturile de cazare si de trai din mamaia e un efort pentru o familie cu un buget mediu sa ajunga si sa se lafaie in fel de fel de pofte de prin statiunea adorata, dar ma gandeam la oamenii de sus din coltul hartei care nu au posibilitatea sa ajunga aici deloc, nici macar o data la 2-3 ani. Distanta, banii sau cine stie cate alte nenorociri.
Si asa cu ambele maini pe inima le-as zice ca n-au mare lucru de pierdut, da' una e sa vezi si sa pipai cu ochii si manutele tale.
Cert e ca nu ma gandeam cand mi-am dat afara gandurile astea fix la balamucul fitelor din mamaia caci sunt cu duzina, iar tiganismele si prostul gust e pe toate caile de acces spre plaja, ca sa nu zic drum ca-i unul singur.
Am fost si eu in mamaia si o sa ma mai duc, un motiv ar fi pentru ca moda de pe litoral anul asta tinde imbucurator spre hippie si asta ma bucura foarte tare, adica daca in Romania au ajuns numai tigancile sa poarte paiete si shtrasuri ... suntem pe drumul cel bun.
Si nu numai de asta, da' dupa iesirea mea cu fetele prin mamaia e foarte nostima agitatia aia plus ca oamenii sunt frumosi vazuti asa in cantitati industriale.
Si cum ziceam, nu ma refeream la fitza, ci la marea in sine.
Io-s si mai poetica de felul meu, inca nu stiu daca-i un lucru bun sau rau, da' momentan e bun, si ma gandeam ca-s mii de copii si oameni in tara asta care n-au pus mana pe mare in viata lor.
Io am zis si-o s-o mai zic ca mi-as da oricand apartamentul de aici in schimbul unuia de la munte. Nu-i de mine, inafara relaxarii si inspiratiei care mi-o da marea numai la pipaitul vizual, pentru mine ca si distractie vara, este nula.
Dar totusi eu sunt aici si-o vad des si nu-i dau importanta iar oamenii tanjesc cu sufletul la ea chiar si prin lentila propriului televizor.
Ce-mi promit e ca prima data cand o sa ajung in fata ei ... o sa iau o maaaare gura de ea pentru toti oamenii care n-au vazut-o si n-o s-o vada nici anul asta.
Am promis!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu