Un bob de mazare in farfuria cu fasole: Remember me (2010)

O sa ziceti ca-s fan vampiri, ei bine chiar sunt. N-am de ce sa ma feresc, Stephany Meyer scrie foarte bine in zona asta si desi e mult mai introspecta cu personajele ei decat Anne Rice, n-o doboara pe veterana Cronicilor de vampiri care ramane unica, inegalabila samd.
Am simtit sa fac aceasta precizare pentru ca doar ce-am urmarit Remember me, avandu-l in rolul principal pe Robert Pattinson, vampirul principal din ecranizarea Twilight. Nimic de zis, nu-s o fana a barbiilor late, parului valvoi si dintilor masivi, dar am zis sa-i dau o sansa.

Si a decurs totul absolut conform scenariului, un inceput dramatic care se va masura mai tarziu in viata adolescentilor care se vor iubi nebuneste (Robert Pattinson si Emilie de Ravin) si s-a transformat usor intr-o poveste cu 5 laturi, din care nu stiam de care trauma sa ma leg mai mult sau de care sa-mi pese indeajuns incat sa-mi iau finalul cum se cade.
Si am tot mers cu drama asta in spate timp de 90 de minute, bucurandu-ma cumva de ideea unei incheieri normale cu finaluri romantice si ma repet normale acestui tip de movie si zbang.
Cred ca daca Robert Pattinson se transforma in vampir si-o sugea de vie p-asta mica si nu-l luam chiar asa de greu.
Fix senzatia a fost de un nod in piept pentru ca surprinderea ia cote maxime, de parca am gasit un bob de mazare in farfuria cu fasole si ma obresc brusc incercand sa-mi explic fenomenul. Cam asa e finalul lui Allen Coulter si cam tot de acest final ne vom si aduce aminte.