Azi nu ma mai plang. Ma lecuiesc incet incet de pornirile mele exagerate de a schimba universul, eventual punandu-mi niste ochelari mai strimti pe ochi si castile pe urechi. O sa-mi traiesc scenariul postapocaliptic intr-o minte confuza. Cred ca ceva-mi scapa in lumea asta, si sunt foarte sigura ca nu stiu ce.
Azi a fost o zi a planurilor. Si ciocolata alba. C-asa s-a brodit.