Promit sa duc o floare si s-o arunc in mare.
Sa cunoasca toti poetii si toate valurile
.. si sa ma-ntrebe, cine e?
Iar eu sa intorc mainile goale
Iar ei uimiti sa ma priveasca atat ....
jalnicii
iar eu sa le intind o mana
sperand c-or sa ma apuce printre ei
iar ei sa ma intrebe ...
jalnicii...cine e?
iar eu sa le raspund:
...speranta.
3 comentarii:
De la un "ne-atins" exact cum spui tu pana la raspunsul tau de "speranta" drumul e lung si batatorit
Singurul lucru pe care il urlii in poezie cu toata forta ta este "jalnicii" si ei sunt poetii si valurile care nu inteleg nici ei la fel cum nu inteleg nici eu de ce e drum asa lung de la "ne-atins" pana la "speranta"
"Cine e?"
Supararea ta nu e pentru ei ca nu stiu ci mai degraba pentru cel care nu stie cine e si ce rol are in aceasta poezie
succes!
cred ca atunci cand scriu o poezie nu incerc sa fiu inteleasa dar daca lucrul asta se intampla, in masura in care fiecare zareste ceva din locul lui, apai nu am de gand sa gasesc un castigator de varianta corecta.
:) ms c-ai trecut p-aici
:)
Trimiteți un comentariu