Mizerie si iubire: Gegen die Wand (2004)

Da, am revenit la Fatih Akin.
De data asta vorbim despre Gegen Die Wand (Head On) si ne intoarcem pe la varsta de 31 de ani ai regizorului stabilit in Hamburg care era supranumit atipic "fiu al globalizarii" in urma productiilor sale cu miez autohton.

In Gegen Die Wand ii vedem pe Sibel si Cahit,2 fiinte care oglindesc cel mai bine decaderea umana dar care prin aceasta prisma isi unesc vietile cu toata frumusetea si decaderea lor. De altfel in spatele acestei incrucisari de destine se ascunde una dintre cele mai fundamentale trebuinte, aceea de afiliere si poate si de supravietuire.
Iar de aici se porneste intr-un labirint al convietuirii in care se altereneaza de la autodistrugere si respingere a celor 2, pana la exotism si magnetism sexual. De fapt ambii au acelasi efect asupra ochiului spectator, fie de respingere, fie de atractie. Iar ambii isi folosesc aceste calitati pentru a implini acest joc actoricesc al lui Akin. Care iese de minune.
Mai cred ca Akin vrea sa ne arate un lucru intr-un mod tare frumos: ca si din mizerie pot iesi lucruri frumoase.
Despre muzica filmului n-am cum sa nu va vorbesc; am mai facut o data cunostinta in Soul Kitchen cu muzica lui si am ramas impresionati. De data asta ascultam punk, pop si indie, de la Sister of Mercy la Depeche Mode si Fanfara Ciocarlia si strigam in gura mare: Punk is not dead!
I really enjoyed the movie!