1900

Iubirea exista. Si mai exista si situatiile. Pentru ca beauty is in the eyes of the beholder. Si mai exista si pasiunea, marea imensa, nebuna pasiune care ne framanta totul pe dinauntru.
In seara asta am mers la piesa 1900 a teatrului Joint. Un remake dupa filmul pe care daca nu l-ati vazut ar trebui sa-l vedeti: The Legend of 1900.

Nu eram adepta teatrului inafara locatiei potrivite, nu eram pentru teatrul lipsit de decor si nici pentru monoloage lungi, dar azi mi s-au schimbat teoriile. Azi am inteles ca nu e suficient sa vezi pamantul stand pe el, ci trebuie sa si-l cunosti. Iar cunoasterea o poti face de oriunde. La fel cum am inteles ca un decor amplu si pistruiat nu face 2 bani pe langa fix ceea ce trebuie sa intelegi din oamenii care-l umplu.

1900 este un one man show de 1 ora si putin despre ceea ce inseamna viata incatusata intr-o colivie a unei mari pasiuni. Este lectia de viata a unui talent nascut departe de sloganele umane normale, departe de principii si legi incalcate, departe de orgolii, rautate si vanitate. Este o viata simpla.
Piesa este o poveste a acestei vieti din perspectiva celui care a inteles-o cel mai bine. Omului care a privit legenda toata viata lui si care acum vine in fata spectatorilor teatrului Joint s-o redea intr-o formula simpla si frumoasa.

Imi place locatia aleasa si modul de "comunicare" cu publicul, lucru care rupe oarecum legatura aceasta stansa intre spectator si actor, legatura formala intalnita in salile de teatru. Actorul este mai aproape de ochii spectatorului iar acesta din urma este si el mai aproape de sudoarea si trairea celui care joaca. Se ajunge mult mai usor asa la inima actorului, lucru care necesita un bun exercitiu si o buna intepretare a piesei. Si aici Teatrul Joint are un zece.