Logica inutila

Mereu mi-a fost urat de poeziile puse ca palestele pe bloguri, altele sunt frumoase dar pe blogurile de poezii nu intru si a doua oara, altele sunt puse pentru ca cel in cauza nu stie cum sa umple paginile. Iata ca am ajuns sa pun poezii pe blog, poate o sa-mi fac o categorie deosebita pentru Paler care ma izbeste de un zid cu sinceritatea lui prea, parca prea. Nu-mi gasesc cuvintele desi cred ca nici ele nu se gasesc. Poate daca le rog, imi vor iese pe gura mai usor.

Logica inutilă

Aşa se întâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?