Si am discutat despre bere, nu doar am baut-o. Adica, atunci cand esti mic, te gandesti de ce-or bea oamenii bere pentru ca e amara, sau de ce-or bea tarie dupa care se stramba in ultimul hal, si apoi dupa ce epuizeaza momentul strambaturii exclama in 99% din cazuri "bun e ba!". Si ajungi sa te faci mare si sa bei bere. Viata e ciudata si iti rezerva o gramada de surprize.
Exact cum zice Tib, e bine ca ne rezerva sanse si surprize, mediocru si stupid e cum le dam ca prostii cu piciorul.
Oamenii, adica noi, avem o gramada de posibilitati de a face ceva cu viata noastra. Si nu ma refer la cliseul mod de a incerca sa facem bani dintr-o meserie care ne scoate peri albi. Nu.
Ma refer la celalalt mod cliseic de a face bani din ceva ce iubim cu adevarat.
E si mai adevarat ca e greu sa facem ce ne place azi, cand majoritatea pasiunilor noastre ajung la stadiul de a ne lasa sa murim de foame.
Cred ca e mai important sa credem in noi in primul rand si apoi in ceea ce vrem sa facem cu adevarat. E greu, dar nu imposibil.
Mereu am crezut ca daca imi voi aduce pasiunile la stadiul de munca de zi cu zi le-as rupa cumva de contextul de pasiune. Si m-as trezi apoi in imposibilitatea de a mai aprecia un lucru pe care-l uzez pana la final cu acel lucru "mijto" pe care il fac atunci cand chiar simt ca vreau sa-l fac si pe care il respir la maxima intensitate ca fiind "pasiunea mea".
Cred totusi ca a fi artist, inginer sau orice altceva va place voua rau, nu e o crima intr-un univers care conspira la revarsarea tuturor lucrurilor pe care le-am facut bine sau nu.
Cred ca trebuie sa vrem si apoi vom putea.
Vreti si voi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu