Vine vine vine vine

Asta e template de primavara care vine o data cu mood-ul de prima-vara!
Voi n-aveti emotii?
Cred c-o sa fie cea mai frumoasa primavaraaaaaa!!!

I want to look inside your head

2 oameni mici se tin de mana in parc. Unul dintre ei chicoteste ceva la urechea celuilalt si apoi amandoi zambesc tamp.
Pe aleea batatorita de pasii jucausi ai copiilor, oamenii trec spunandu-si micile nebunii.
Isn't that wonderfull?!

You talk like Marlene Dietrich
And you dance like Zizi Jeanmaire
Your clothes are all made by Balmain
And there's diamonds and pearls in your hair

You live in a fancy appartement
Of the Boulevard of St. Michel
Where you keep your Rolling Stones records
And a friend of Sacha Distel

But where do you go to my lovely
When you're alone in your bed
Tell me the thoughts that surround you
I want to look inside your head

I've seen all your qualifications
You got from the Sorbonne
And the painting you stole from Picasso
Your loveliness goes on and on, yes it does

When you go on your summer vacation
You go to Juan-les-Pines
With your carefully designed topless swimsuit
You get an even suntan, on your back and on your legs

When the snow falls you're found in St. Moritz
With the others of the jet-set
And you sip your Napoleon Brandy
But you never get your lips wet

But where do you go to my lovely
When you're alone in your bed
Tell me the thoughts that surround you
I want to look inside your head, yes I do

Your name is heard in high places
You know the Aga Khan
He sent you a racehorse for chistmas
And you keep it just for fun, for a laugh haha

They say that when you get married
It'll be to a millionaire
But they don't realize where you came from
And I wonder if they really care, they give a damn

But where do you go to my lovely
When you're alone in your bed
Tell me the thoughts that surround you
I want to look inside your head

I remember the back streets of Naples
Two children begging in rags
Both touched with a burning ambition
To shake off their lowly brown tags, yes they try

So look into my face Marie-Claire
And remember just who you are
Then go and forget me forever
'Cause I know you still bear
the scar, deep inside, yes you do

I know where you go to my lovely
When you're alone in your bed
I know the thoughts that surround you
'Cause I can look inside your head

Cursa penru Oscar II

Am mai vazut:

The Blind Side: care mi-a placut mult. Mi se pare incredibil cum in anul 2010 li se permit acestor filme sa ajunga in fata. Pentru ca nefiind adepta evidenta a SF-urilor si vazand cum lumea roieste in jurul acestora, tind sa cred ca cine mama naibi ar mai aprecia ideea unui film realizat mult mai repede si mai "ieftin" decat cele unde se lucreaza ani de zile in fata pc-ului. Ia te uita ca se intampla. The Blind Side este o poveste reala si frumoasa, despre bunatatea oamenilor pe care sunt sigura c-o vedem din ce in ce mai rar. De notat e ca Sandra Bullock a jucat in stil mare.

Precious: e la fel o poveste cat se poate de reala surprinsa undeva la suburbia unei familii destramate din cauza lipsei principiilor si a respectului. Precious este o tipa in varsta de 16 ani care isi traieste drama in casa unei mame care o trateaza ca o sclava in urma celor 2 copii pe care tanara ii avea cu propiul ei tata. E mult prea dramatica situatia si undeva povestita din centrul trairilor fetei, care este respinsa de societatea pe care ea insasi o respinge. It's a touching story, dar ecranizarea mi s-a parut oarecum plictisitoare. Pentru idee merita totusi un loc in fata.

Mai am de vazut The Hurt Locker si A Serious Man.

Le besoin pour l'existance

M-am asezat pe partea mea de pat, mi-am ridicat genunchii la nivelul buricului si mi-am bagat palmele intre ei. Nu mi-era frig desi am crezut ca atunci cand s-a aplecat asupra mea ar fi crezut asta.
S-a asezat in partea lui de pat intr-o pozitie putin mai masculina decat a mea. Ne-am privit indeajuns de mult incat am avut impresia ca reuseam perfect sa comunicam prin tacerea si bucata de covertura care ne despartea.
Nu aveam nevoie sa spun nimic, desi stiu ca isi repezea instinctele si in acelasi timp si le comprima in zambetul din coltul drept al gurii. Mi-ar fi placut sa taca la fel de mult cat aveam si eu nevoie s-o fac.
Nu cuvintele aveau un sens in acel moment, vorbisem mult prea mult pana atunci.
Am simtit brusc senzatia ca un nod mi se instalase in gatul uscat. Pana atunci nici nu realizasem ca era asa.
Am inchis ochii.
Ce a urmat apoi a fost le besoin pour l'existance.

Cursa pentru Oscar

Sa recapitulam:

Avatar: incep cu el pentru ca termin mai repede cu el, n-am prea multe de zis, m-a prins rau de tot la cinema pentru ca efectele's de exceptie, asa ca nota 10 pentru efecte, nota 2 pentru originalitate. Eu i-as da Oscarul numai pentru efecte. Serios.

District 9: Inceputul filmului mi s-a parut un bullshit total, apoi m-a cucerit incet incet. Cred ca trebuie sa-ti placa genul asta de filme ca sa te dai in vant dupa un District 9 care a castigat Oscarul. Nu i-as da Oscarul, pentru ca l-as vedea drept un alt film cu aceeasi idee obsedanta.

An Education: In sfarsit mai vedem si filme de dragoste in prim-plan! Credeam c-o sa avem numai o serie de SF-uri reusite sau mai putin si c-o sa ne luptam in efecte care mai de care. Mi-a placut mult de tot epoca surprinsa in film. Iar de ideea asta aveam nevoie pentru balansarea SF-urilor, sincer. Oscar pentru costumatie si eleganta, cred.

Inglorious Bastards: Cred ca daca nu exista Avatarul care sa fure multimea fanatica de "nou si mijto" , filmul asta castiga premiul cel mare. Tarantino o sa surprinda mereu cu stilul lui. 10 clar pentru originalitate si interpretare.

Up: E asa de vazut dupa o baie fierbinte, cu un bol mare de floricele in varful patului. Pentru mine n-a fost cel mai bun film animat al anului 2009, dar ca si originalitate mi s-a parut on top.

Up in the Air: E un film chill asa. Nu stiu ce cauta inca in bataia pentru Oscar dar pentru momentul in care l-am vazut, mi s-a parut interesant. Nici prea prea ca i se urca la cap.

Urmeaza : The Blind Side, The Hurt Locker. Precious si A Serious Man.

Nothing really ends

The plan it wasn't much of a plan
I just started walking
I had enough of this old town
had nothing else to do
It was one of those nights
you wonder how nobody died
we started talking
You didn't come here to have fun
you said: "well I just came for you"

But do you still love me?
do you feel the same
Do I have a chance
of doing that old dance
with someone I've been
pushing away

And touch we touched the soul
the very soul, the soul of what we were then
With the old schemes of shattered dreams
lying on the floor
You looked at me
no more than sympathy
my lies you have heard them
My stories you have laughed with
my clothes you have torn

And do you still love me?
do you feel the same
And do I have a chance
of doing that old dance again
Is it too late for some of that romance again
Let's go away, we'll never have the chance again

You lost that feeling
You want it again
More than I'm feeling
you'll never get
You've had a go at
all that you know
You lost that feeling
so come down and show

Don't say goodbye
let accusations fly
like in that movie
You know the one where Martin Sheen
waves his arm to the girl on the street
I once told a friend
that nothing really ends
no one can prove it
So I'm asking you now
could it possibly be
that you still love me?
And do you feel the same
Do I have a chance
of doing that old dance again
Is it too late for some of that romance again
Let's go away, we'll never have the chance again

I take it all from you

Pierrrrre!

Am de curand acest huge plan de a-mi face existenta mai complicata si mai interesanta. Si asta cred ca nu implica discutia despre youporn pe care o aud din ce in ce mai des cand ies sa beau o bere.

Asa ca am inceput mai mult decat compromitator: citesc o carte pe saptamana, vad un film/zi sau cel putin incerc, + - zilele cu chef sau chefless, ma antrenez in cursa pentru Oscar la care mai am de adaugat 5 vizionari la cele 10 cat sunt toate, mi-am propus sa va arat cel putin o fotografie sau un cerc de fotografii pe saptamana si asta aici, mi-am facut un super obicei de a-mi lua coloanele sonore ale filmelor pe care le vad si in plus am inceput sa caut muzica noua de fiecare data cand am impresia ca nu mai am nimic ce asculta. Adica aproape zilnic.
Nu ma droghez, nu fac secs neprotejat si in rest ma dau cu oja roz cand am chef de diversitate.
I'm a preety normal dudette.

Bbbbb

Am vazut saptamana asta doua super filme.
Asta si asta !

Iluzia unei iluzii

"Cine poate avea capacitatea de-a distinge iluziile ascunse in iluzii atunci cand devine constient de existenta lumii ca iluzie?"
Va zic eu, doar nebunii. Dar constiinta lor e diferita de ceea ce vedem noi prin constiinta.

In alta ordine de idei, soarele rasare din acelasi loc in fiecare dimineata, iar zapada se topeste frenetic pe strazi.
Inima mea e inconjurata de ciuperci otravitoare.
Si totusi fiecare clipa devine din ce in ce mai frumoasa.
Detalii nu dau, decat cu sentimente.

Lovers Dream

Sunt in asteptarea raspunsurilor potrivite.
Eva se straduieste sa-mi dea atat de bine lectiile corespunzatoare, cat timp eu ma joc prin casa cu matza ei.
Dupa ce ieri i-am spus ca fac coltunasi, s-a apucat de zor sa mestereasca in propria-i bucatarie cu ochii plini de pofta. Ochii Evei?! Sunt de o frumusete rara...
La fel ca si matza ei.

gras de imbufnare

Nu exista momente de slabiciune. Cel putin nu in acest context. Nu pot sa vad exact cu ce ma lupt pentru ca din dorinta de a nu exista o lupta imi dau seama ca nu-s principala victima. Si cred ca m-as plange degeaba, de aceea nici n-o fac. Nici macar nu transcend simturilor mele ideea de vaicareala.
Nu exista slabiciune, si asta sigur nu din partea mea.

"O inima care doare e mereu o inima care bate!"

Crampoane de idei

La acest inceput de saptamana am ales glorios sa citesc decat sa ma afund in nu-stiu-ce filme bolnave care mi-ar putea indemna imaginatia copilareasca la fel si fel de scenarii tampesti.
Nu stiu cat de bine am facut, avand in vedere materialul de sute de pagini pe care le-am izbandit in scurta vreme. Sete de carte, ar spune lumea, desi ma comport in continuare la limita inocentei mele de socializare continua. Si de atata vreme...
Apoi imi pun castile pe urechi, fesul pe ochi si ies afara tarandu-mi "DC-urile care nu aluneca Mona, numai tu aluneci!", gustand putin din libertatea asta exuberanta.
S-ar presupune ca sunt un om nou, desi dac-ar fi sa va recunosc un secret, nimic din ce era al meu zilele trecute, nu-mi este strain astazi.
As vrea sa-mi faceti cu mana daca ma vedeti pe strada, in mall sau cazuta pe gheata. E posibil sa am si eu o mana libera...