Cred ca e de la vremea asta care tinde sa creasca in grade si devenim automat mai binedispusi si mai buni in general si ne gandim sa mai acordam o sansa omului pe care il iubim sau eventual daca nu mai acordam nici o sansa ne indragostim de un altul bla bla. Picanterii de genul asta...
Si mi-am adus aminte de un Eu de acum vreo 7 ani de zile, adica pe vremea cand traiam cu cei 16 ani in carca, ce-i drept fara mari experiente in dragoste.
Ei bine si idila mea de atunci caci de asta vreau sa va povestesc incepe intr-o maniera originala clar, cu totii cautand in perioada aia de criza de independenta acel ceva care sa-l traim.
Si ajunge subsemnata intr-o seara dupa o criza de rinichi cauzata de o mica raceala (irelevant aspect) la urgenta spitalului din Cta.
Si sunt tratata de un asistent care arata exact ca printul din povestea cu pletosii la care aspiram eu la varsta 'ceea.
Deci omul era cu parul negru ca noaptea si parul lui lungut pana in zona umerilor ii mangaia intr-un mod delicat.... ati inteles.
Era.
Criza de rinichi rezolvata prin cura vizuala, as numi eu momentul.
Si am plecat acasa cu scrisul pe frunte de pici indragostit.
Dupa ce intr-un final am reusit prin diferite vizite la spital sa-i ghicesc tura, cine credeti ca se ducea dupa orele de la scoala la urgenta sa-l priveasca pe fat-frumos?
Nu eu...ba eu.
De la accidente de tot soiul la picioare rupte si capete sparte am vazut eu prin urgenta aia.
.............................................................................................................................
Si cum s-au terminat drumetiile mele la spital, nu?
Pai trebuia intr-un fel sa se intample ceva pentru ca eu eram cam orbita de aproape deja obiceiul meu format spre drumul spitalului.
Se intampla sa gasesc o zi mai agitata la urgenta, nu stiu exact ce se intamplase dar lumea era mult prea grabita, oamenii sufereau pe-acolo pe holuri, eram eu si ei. Fiecare sufeream de ceva...dupa caz.
Si ma asez eu strategic nu chiar in centrul atentiei langa o tanti batrana cu niste probleme la picioare.
La un moment dat femeia incepe sa se roteasca si sa tipe din cauza durerilor. Uau!! nu? (doar eram in urgenta)
Nu ma simteam in stare sa-i acord un ajutor in sensul asta si de-asta imi iau inima-n dinti si-l rog pe fat-frumos s-o ajute, cu gandul ca el n-a vazut-o inaintea mea.
Tipul imi raspunde spre surprinderea mea cu un : "eh, si de-aia nu mai pot eu".
Va dati seama ce moaca am facut eu si ce reactii chimice si psihice au strapuns constiinta mea cand l-am vazut pe El spunandu-mi cu atata nonsalanta asta?
Am plecat intristata acasa.
Si am suferit o prima dezamagire in dragoste. :))
...dar despre alte dezamagiri, acte inconstiente si cat de ravasita ma lasa pe mine dragostea la varste fragede, intr-un alt episod :D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu